Dressing de bebelus
Dupa sarbatorirea botezului viitorului familiei am primit o groaza de cadouri si cadouase, dar mai cu seama hainute. Bunicutele sunt atat de incantate ca au o papusica vie de imbracat, incat fiecare iesire la cumparaturi e prilej de shopping de hainute pentru copilas!
Nici nu era nascut, ca mami si tati l-au pricopsit pe viitorul mostenitor cu hainute de Germania; ca sa-si exprime incantarea, bunica a cumparat si ea hainute frumoase, alese pe culori si intrebuintari, spalate si calcate cu grija.
Dupa venirea pe lume, atat bunicii, parintii, dar si intreg neamul se intrec in cadorisirea copilasului cu hainute. Uite-asa se face ca nu am reusit sa-l imbrac cu toate si unele i-au ramas mici, altele au fost prea putin purtate, desi toate hainutele au fost spalate si calcate cu multa dragoste.
Pana la 6 luni, bebelasul meu are mai multe hainute decat am avut eu vreodata in cei…. aaa…. 20 si ceva de ani de viata! Are atat de multe hainute, incat le-am dus inapoi la bunici pe cele care i-au ramas mici, ocupand cu varf si indesat o polita din dressingul mamei lui.
Ajunsi acasa dupa botez si facand inventarul hainutelor primite, am constatat ca daca le pun laolalta cu cele ramase acasa, chiar daca l-as imbraca o luna cu cate o bluzita noua zilnic, tot mi-ar mai ramane! Asa ca am trecut la planul 2: hainutele purtate deja pana acum care i-ar mai fi bune inca le-am trecut in sertarul de jos, cele primite acum urmand a fi purtate, ca sa nu ramana mici si neinaugurate. Si ca sa se vada ca au si fost purtate, nici nu o sa-i mai pun bavetica: ce murdareste pun la spalat si-l imbrac asa cu vreo 2-3 bluzite pe zi, il pozam si-l filmam in asa fel incat nici o hainuta primita sa nu ramana anonima, iar pozele le trimitem fiecaruia dupa cum ne-a dat hainutele: nasilor hainutele cu Winnie the Pooh, bunicii hainutele de mariner, celeilalte bunici cu bluzitele si tichiuta cea alba, bunicului ii facem poze cu sabia de jedi, verilor si altor neamuri cu hainutele pe care ni le-a dat fiecare, ca sa impacam pe toata lumea!