Mari năzbâtii de bebe mic

Incerc sa fac un top al celor mai mari trasnai pe care le face copilul nostru, resemnata  fiind ca acesta-i doar inceputul!

– buza sparta in decembrie 2009 a dat tonul poznelor: vrand sa se catere de pe canapea pe birou, a alunecat si si-a retezat interiorul buzei superioare. Am ajuns la spital, speriati ca i s-a umflat buza si ca nu o sa mai poata respira. Medicii au ras de noi si ne-au trimis acasa dupa ce l-au uns nitel cu niste glicerina boraxata!; (copilul meu abia implinise un anisor de cateva zile)

– 24 mai: ne intorseseram de la Balea, iar parintii si-au reluat activitatile obisnuite: mami la aragaz, iar tati la calculator. Copilul a pescuit cutia de lapte din geanta de voiaj si scotea in ritm sustinut formula de lapte. Tati era incantat ca are copilul o ocupatie, iar mami credea ca e supravegheat! Am avut lapte in sosete, in covor si in parchet mai bine de o saptamana dupa incident!; (copil de 1 an 5 luni)

– convins fiind ca orice om are nevoie de apa, copilul meu a extins aceasta judecata: asa se face ca in cada cu mai multa sau mai putina apa au ajuns diverse obiecte- de la simple jucarii, pana la portofel sau homebanking!;

– iunie e o luna torida,iar noi nu iesim afara pe caldurile astea, asa ca petrecem mai multe ore in casa. Acesta e un prilej de explorari in locuri  in care copilul nu are acces: intr-o zi s-a catarat pe scaun si a reusit sa scoata tasta “space” de la laptopul de 1500 euro al lui tati! Nu, nu se poate pune inapoi ca orice tasta, ci se repara prin inlocuirea tastaturii! (copil de 1 an 6 luni)

– tot in iunie, aniversarea celor 18 luni nu se putea incheia decat cu o buza sparta! Jucandu-ne “cucu- bau!”, copilul meu a pescuit o galetusa (in care ne daduse mamaie capsuni) pe care o plimba din sufragerie in bucatarie (5 pasi de-ai lui). S-a dezechilibrat, i-a cazut galetica si cu incisivii de jos si-a retezat iar interiorul buzei superioare. De data asta nu am mai mers la spital, insa am tras concluzia ca peste vreo 6 luni ne vom confrunta cu aceeasi problema!
– iunie se pare ca e luna nazbatiilor: pe 21 (la 6 zile dupa ce a implinit 18 luni) a facut o boacana mai mare decat toate cele de pana acum la un loc! Dar sa compunem tabloul: tati e la calculator, cu spatele deci; mami e pe canapea; Bobo e langa televizor. Ridica manutele, se trage in brate, ridica piciorusul sa calce pe un raft, apoi se agata tare de televizor si-n secunda urmatoare ii cade pe piept! Televizor de minim 1o kile vine de-a dura peste minune! In secunda urmatoare am urlat: “Oh, Doamne!”, l-am luat de la tati din brate si l-am dus in dormitor, sa vedem ce-a patit! In afara de urlete, nu a avut nimic! S-a speriat!

– septembrie 2010, Bobo de 1 an si 10 luni: suntem acasa la mamaie si tataie, in apartamentul lor din Drumul Taberei. Copilul se duce dupa tac-su mare in dormitor, in timp ce fetele raman de taclale in sufragerie. Distanta intre camere: 2 metri. Ia bebelusul meu niste hainute de pe canapea, le tranteste pe covor si in timp ce tataie le culegea sa le puna pe un birou, copilul meu se intinde dupa ceva pe un raft, se dezechilibreaza si se loveste la radacina nasucului, facandu-si o vanataie de toata frumusetea! Nu i-a curs sange din nasuc, dar a plans si s-a speriat. Bonus: vanataia a rezistat eroic vreo 10 zile pe mutrica dragalasului echilibrist!

– septembrie- octombrie 2010: Bobo a descoperit creionul si pixul. Cere indarjit sa scrie zilnic! Cred ca pana va implini 2 ani o sa stie sa-si scrie numele, caci silabiseste cand scrie: “Booooo- bo!”, dupa modelul maica-sii. Vrea sa scrie pe pereti, pe frigider, pe gresie si faianta, pe dulapurile de bucatarie, pe usa de la intrare, pe biroul lui tati si in ultimul rand pe un caietel care a devenit al lui. De altfel, e si greu sa fie altfel: aproape fiecare fila e mazgalita de el! Scriese pe pereti in apartamentul de pe Iasomiei, dar mami si tati au descoperit un sistem destept de indepartare a urmelor: Domestos plus servetele umede fac minuni prin frecarea circulara a locului pictat de pe perete. Treaba merge ca unsa pe vopseaua lavabila. Aici nu avem lavabil! Totusi, urmele de creion se duc bine cu guma de sters!

– octombrie 2010: copilul meu are un mare avant in scrierile lui cuneiforme! Nu doar ca a mazgalit ambii pereti de deasupra coltarului, dar mi-a infipt putin un creion in ochi, drept pentru care am avut niste vene fine sparte in stangul. Recuperarea a durat vreo 3 zile si s-a soldat cu o palma la fundul sturlumbaticului, dar pagubasa am ramas tot eu!

Dupa ochi, am mai patit una: incercand sa-mi adorm pruncul, mi-a bagat un deget in nas pana mi-a plesnit o vena! E drept, asta s-a intamplat in saptamana urmatoare, deci nu au fost doua evenimente in aceeasi saptamana!

– noiembrie 2010: copilul meu care luna viitoare va implini 2 ani a descoperit mesteritul cu surubelnita! Azi l-am surprins cu doua surubelnite in priza, sucind de zor pe=acolo si turuind descantece!

– in decembrie 2010, tati ne-a facut cadou un iPad care a devenit in scurt timp prietenul cel mai bun al copilasului nostru. Isi pune singur filmulete si joculete, iar de curand ne-a lasat “bouche- bee” cand a nimerit singur codul de acces!; (copil de 2 ani)

– in martie 2011, chiar de Ziua Femeii, copilul meu a cochetat cu ideea infrumusetarii proprii; avand la indemana un parfum (al mamei lui, evident), si-a pulverizat putin in ochi! Scopul lui era acela de a se parfuma, presupun. S-a ales insa cu niste ochi rosii, lacrimand, urlete si plansete. Farmacista ne-a sfatuit sa-l stergem cu ser fiziologic si sa-l ducem la medic, insa dupa o ora si-a revenit. A iesit si ceva bun din toata intamplarea: caciula si gecuta lui miros acum a liliac! (copil de 2 ani 3 luni)

– tot in martie 2011: creioanele cerate se pare ca-s grozave! Daca nu ma lasa mami sa le rontai in gurita, pot sa ma razbun scriind pe pereti! Asa se face ca in spatele usii de la sufragerie avem peretele pictat in doua culori: rosu si verde!;

– in aprilie 2011 am dat iPad-ului sa bea niste apa; a ramas butonul pentru volum pe mijlocul ecranului cateva ore. Seara, tati a pus iPad-ul la scurs si am avut marele noroc sa nu mai avem iconita de volum dimineata! Prevad insa un viitor sumbru gadgetului!

– in iunie s-a si intamplat: a vomat pe iPad si s-a scurtcircuitat! Vreo 10 zile a fost in sevraj!

– iulie 2011 a fost luna in care copilul nostru, toropit de caldura estivala a descoperit chiuveta si  ca poate varsa lichide in ea.In iunieii  achizitionaseram un inaltator pentru a ajunge la chiuveta, cu scopul de a se spala pe manute. Isi plimba scaunelul de plastic prin toata casa, avand acces la lucruri situate deasupra nivelului ochilor lui. Asa se face ca un after shave a ajuns in chiuveta, iar jumatate din continutul celui de-al doilea a parfumat wc-ul zile intregi. Tati e mandru!