Fecioara si tiganul
(D.H.Lawrence)
Lucy si Yvette sunt doua fete de vicar parasite in frageda pruncie de mama. Desi familia avea aparenta uneia foarte linistite si fericite, mama fuge intr-o zi cu un tanar golan, lasandu-si sotul in pragul unei deziluzii totale, iar fetele socate.
Scandalul are proportii covarsitoare, totusi o data cu stingerea lui, preotului i se ofera un post nou, la o alta parohie, in Popplewick. Pentru a-si creste fetele, o ia in ajutor pe mama lui, o batrana aproape oarba, de 70 de ani. Apoi vine si matusa Cissie, de vreo 40 de ani, insotita de unchiul Fred, figura stearsa si care se ducea la oras zilnic.
Batrana, careia ii spuneau Mater devine figura centrala a casei. O baba care toata viata fusese vicleana si magulitoare, cu scopul de a-si atinge micile interese. Adora fata de fiul ei amintirea sotiei care in imaginatia acestuia nu il parasise, ci murise, dar imputa mereu adevarul fetelor nevinovate.
In timpul vaduviei, batrana ocupa o locuinta mizera. Ajunsa in sanul familiei parohiale, isi aroga drepturi supreme in gospodaria abia injghebata si reuseste sa-si impuna autoritatea. Fetele fusesera crescute intr-o atmosfera de taere si multumire de sine, nestiind adevarul. Mama strecura cate un cuvintel fetelor pe vremea cat erau la scoala, iar batrana oarba fremata de ura.
Cea mai iubita dintre fete era Yvette, cea mica. Rectorul o adora si o rasfata peste msura, in vreme ce batrana lui mama, dar si matusa o ocarau, vazand in ea asemanarea cu mama depravata. Bunica o ura in taina si pe Lucy, care la randul ei nu nutrea afectiune nici bunicii, nici matusii. Atmosfera grea a casei genera, deci zilnic mici conflicte mocnite.
Cand s-au intors definitiv de la scoala, fetelor li s-a parut si mai greu de suportat aceasta atmosfera: casa era batraneasca, intunecata si muceda, mobilele mamei lor fusesera duse in camerele servitorilor, locul lor fiind ocupat de altele, desperecheate si grosolane. Casa era oarecum confortabila, dar avea un aspect murdar si gretos, cu imprejurimile lasate in paragina. Mancarea era respingatoare: matusa, care se ocupa cu gatitul avea o aversiune fatisa fata de hrana, iar bunica avea un apetit pantagruelesc, indiferent de ce i s-ar fi servit.
Intoarse in sanul familiei, fetele trebuie sa faca fata altor incercari: fac parte din plictisitorul cor mixt,se ocupa de strangeri de fonduri, sunt tinta adoratiei mute a baietilor disponibili, dar fara viitor. Mai practica, Lucy obtine un post de secretara personala la oras, asa ca zilnic pleaca de acasa. Yvette, in schimb, cauta sa scape din familie prin acceptarea oricarei invitatii in familiile parohiei. Mergea la baluri, curtezanii o luau cu automobilul la dans in cel mai bun salon din tinut.
La scurt timp, fetele se conving de faptul ca le lipseste viata mondena cu care erau obisnuite la scoala, asa ca rabufnirile si nemultumirile alta data mocnite, devin acum fatise. Parohul le da voie sa-si inchege un grup de prieteni. Drept urmare, la cateva zile pleaca intr-o expeditie cu automobilul, la Bousall Head.
Automobilul inainteaza cu greu prin namol, prilej pentru grupul de tineri sa coboare, sa observe natura si sa flirteze. Intalnesc un grup de cerbi si caprioare,apoi o caruta manata de un tigan le bareaza drumul si nu pot inainta. Soferul claxoneaza, tiganul intoarce capul si-si pironeste ochii in cei ai Yvettei. Era un tigan frumos, oaches si indraznet. Trage haturile, dar tot impiedica inaintarea masinii. Opreste atunci calul pe marginea drumului, lasa masina sa treaca si ii intreaba pe tineri daca nu vor sa li se ghiceasca in palma viitorul de catre o tiganca tanara care iese din caruta.
Fetele accepta, asa ca toti o pornesc inspre colonia tiganeasca, asezata in apropiere. Acesta este un bun prilej pentru Yvette sa-l vada in voie: frumosul tigan e abia trecut de 30 de ani, are un fel de vesta verde incheiata cu doua randuri de nasturi, pantaloni negri, cambrati pe coapse, ghete negre,o sapca verde- inchis, iar la gat un fistichiu fular galben- rosu, elegant si costisitor.
O alta tiganca iese din colonie si le studiaza fetelor palma, dar Yvette este subjugata de privirea magnetica a oachesului si nu aude nimic. Cand vine randul ei, refuza initial sa i se ghiceasca viitorul in palma, dar accepta sa mearga in cort cu tiganca.
Hipnotizata, parca, fata actioneaza de acum intr-un mod cu totul neinteles: sustrage o suma de bani din fondurile daniei, prilej de scandal cu bunica si matusa. Tatal, impaciuitor, regleaza toata afacerea, retinandu-i fetei banii din renta saptamanala. Dar bunica si matusa, implacabile, nu vor sa ierte incidentul si-i arunca invective. Mai mult, seara, cand urcase sa se culce, primeste vizita matusii care-i striga jigniri din usa, apoi fuge. Nu destainuise nimanui ca marea parte a banilor sustrasi au luat calea coloniei de tigani, ca plata pentru ghicitoare.
Alta data, fiind ocupate cu coaserea rochiei pentru Yvette, fetele suporta alte invective ale matusii si bunicii, cu ocazia unui mic incident in care o oglinga cade, fara a se sparge. Este ocazia rabufnirii nemultumirilor stranse de mai multa vreme in sufletul copilelor, dar sunt surghiunuite in camerele lor.
Intr-o alta zi se intampla un fapt remarcabil: stand la fereastra, Yvette vede venind spre casa caruta tiganului, care vrea sa vanda maturi, ibrice si alamuri. Fata e asistata de matusa, la incheierea targului, dar tot prind un moment liber, in care matusa nu era de fata, pentru ca tiganul s-o invite sa le viziteze colonia vinerea, cand e si el acolo. Inexplicabil de fericita de intrevedere, Yvette o convinge pe Lucy sa-si ia cele mai frumoase rochii si sa coboare la cina cu familia.
Cu ocazia unui bal, Yvette este ceruta in casatorie de un tanar, dar il refuza, fara a-i da explicatii. Ii apare in fata imaginea tiganului, dar se fereste sa-si analizeze simtamintele. Refuza, de asemenea si o plimbare cu grupul de prieteni, dar ia bicicleta si se duce la corturile tiganilor singura. Acolo il intalneste pe oaches ciocanind un blid, afla despre acesta ca are 5 copii si ca nevasta ii e dusa sa vanda marfurile pe care el le face. Primeste sa manance cu ei si sa se spele pe maini in casuta lui. Dar cand sa urce scarile, un automobil isi face aparitia. Coboara o doamna si un domn care vor sa se incalzeasca la focul tiganilor. Acesti tineri devin prietenii Yvettei, prilej de un nou scandal in familie, pentru ca doamna este evreica nedivortata, care vrea sa scape de fostul sot maritandu-se cu acest maior mai tanar. Acest maior descopera ca tiganul a fost in subordinea lui un bun ingrijitor al cailor de pe front. Datorita repetatelor certuri, fata intrerupe legatura cu evreica si maiorul si reintra in mohoreala familiei.
Tiganul revine cu obiecte de vanzare, dar fata lupta impotriva simtamantului neinteles, nu coboara sa-l vada si se crede eliberata de orice atractie hipnotica. Apoi, intr-o zi de primavara, fata il intalneste iarasi in imprejurimi, cumpara de la el o farfurioara si afla de la el ca aceea care-i ghicise in palma a visat-o si vroia s-o previna, spunandu-i sa-si tina inima tare, sa-i fie trupul mai indraznet si sa asculte vocea apelor. Apoi, tiganul ii spune ca ei vor pleca intr-o saptamana, dar fata nu se duce sa-l revada. Din contra: leneveste la soare si se lasa prada reveriei. Chiar cand matusa pleaca in oras si o lasa pe bunica in ingrijirea fetei, fiind singura acasa, aceasta ramane pe banca de lemn, ascultand larma garlei care curgea in spatele casei.
Se imagineaza la marginea carierei de piatra, in satra tiganilor. Deodata aude tipete si vede tiganul care venea fugind inspre ea, in acelasi timp cu gradinarul. Naucita, observa un val urias de apa care inainta spre casa ei. Fuge inspre casa, tiganul o prinde la timp de mana, pe cand talazul se revarsa asupra lor. O trimite spre scara casei, locul cel mai inalt, unde apele nu puteau ajunge, dar fata nu are curajul sa mearga singura. El o impinge si o data cu un alt suvoi vad batrana bunica plutind congestionata la suprafata apei.
O alta izbucnire a apelor si casa se cutremura. Tiganul o intreaba unde este vara casei si alearga impreuna in camera cea mai de sus a casei. Paralizati de frica, nici unul nu stie ce sa spuna, desi sunt singuri, fata in fata. Tiganul ii spune fetei sa se dezbrace, sa se frectioneze cu un prosop, pentru a nu capata aprindere la plamani. Acest lucru il face si el, ramanand gol, in vreme ce un alt val de apa darama scara, lasandu-i izolati.
Tremurand toata, de frig si teama, fata il roaga sa o incalzeasca, iar el se urca in pat, o strange in brate ca in menghine si inconstienti de ce li se intampla, fac dragoste in mijlocul apelor involburate.
A doua zi isi fac aparitia salvatorii: gradinarul insotit de politist. Acestia o descopera dormind in camera cea mai de sus a casei pe Yvette, care-si regaseste fericita tatal. Li se cauta o alta locuinta, iar fata povesteste despre eroismul tiganului care a salvat-o. Chiar propuse sa i se acorde o medalie, iar parohul se duce cu automobilul sa caute satra, dar se intoarce, anuntand ca toti tiganii au plecat.
La scurt timp, fata primeste o scrisoare: tiganul ii scria ca a aflat din ziare ca ea e bine, ca spera s-o mai vada cu ocazia unui targ si ca s-ar putea intoarce in tinut ca sa-i spuna adio. La finalul scrisorii, tiganul se semnase Joe Boswell si abia atunci Yvette afla ca are si el un nume.