Când să nu (mai) taci?
(discurs de candidatura la concursul de discursuri umoristice pregatite)
Ai fost vreodată în situația de a fi vrut să spui ceva, dar ai tăcut și apoi ți-a părut rău?
Cui i s-a întâmplat în ultimele 12 luni?
Mie mi s-a întâmplat în urmă cu 12 zile.
Ca să creez contextul, pentru cei care nu mă știu prea bine, voi spune că în general nu-mi prea pasă ce crede „lumea” despre mine: cum mă pieptăn, ce culoare are bluza mea, de ce nu am o geantă de firmă sau nu tac.
Dar în ziua aceea mă dusesem la cosmetică, fiindcă voiam să-mi facă sprâncene.
Da, ați auzit bine! „Să-mi facă sprâncene” înseamnă că eu de la natură am doar o juma’ de sprânceană și aia oarecum blondă, cu fire de păr care mai mult nu sunt în smoc decât să fie, acolo.
De altfel, într-un portret pe care fi-miu l-a făcut de Ziua Mamei la școală, învățătoarea i-a spus că a uitat să-mi deseneze sprâncenele. El a zis că mama lui nu are sprâncene, nici mustață, ca doamna! (Atunci mi-am explicat de ce înaintea unor ședințe cu părinții, buza superioară a doamnei învățătoare era uneori… inflamată!)
În fine! Le mai desenam cu creionul înainte de a ieși din casă, până mi s-a pus pata.
Soră-mea ar zice că m-a lovit criza vârstei a II-a. Dar la cât am cheltuit în august, cred că mai corect e să-i spunem criza cardului “FONDURI INSUFICIENTE”. Stând în Ardeal, m-a prins mai greu din urmă, însă iată că m-a nimerit: la început de august blefaroplastie, la final de august… Angry Birds!
Așa mi-a spus fi-miu printre dinți, în primele două zile de la micropigmentarea powder de 650 de lei.
De lei? (a întrebat soțul)
„Da, iuby, dar să vezi, mi-a dat și o cremă să dau pe ele seara…” și am scos tubușorul din geantă.
În fine. Alta e ideea: după ce am făcut cunoștință cu cosmeticiana (să-i zicem generic, Mary), a constatat că n-am sprâncene, da’ tot a găsit ceva de smuls și chinuit pe acolo. Apoi mi le-a desenat cu markerul.
Curat Angry Birds, ala negru, supărat rău!
Mi-a spus să mă uit în oglindă, ca să-i spun cum mi se par!
A văzut că m-am schimbat la față, a zis că „Poate e prea diferit pentru tine!” și le-a înjumătățit ca lățime.
A făcut conturul, am cerut o pauză, am hiperventilat, am băut un pahar de apă, apoi a început să umple conturul.
Și aici vine întrebarea: Oare n-ar fi fost ocazia cea mai buna să nu mai tac și să-i spun „Gata, merci, rămân conturată, dau eu cu un creion HB și vin când sunt pregătită!”, decât să fi rămas în continuare?
Ajunsă acasă, am fost subiect de privit intens în oglindă până și de șoferul Uber care m-a întrebat dacă m-am lovit cu ceva, fiindcă erau niște edeme roșietice…
Am zis: Da, m-a lovit prostia mea. Și am plătit 650 lei pentru asta. A făcut și el o pauză lungă și mi-a zis: Doamnă, să știți că eu fac 3 zile Uber pentru suma asta. Eu m-am gândit: noroc că n-a zis că ar face și el sprâncene pentru mai puțin! I-ar fi apărut niște edeme….
Soțul și fiul pufneau în râs uitându-se la mine, asă că de la ora 23 pâna pe la 2 am bocit și m-am tot gândit la cum ar fi fost să nu fi tăcut.
Ca o gospodină cu cămara plină ce sunt, 😉 am desfăcut o cutie de vopsea și mi-am închis nuanța părului, ca sa mi se asorteze cu sprâncenele.
Fetelor, sunt nouă în această aventură a sprâncenelor și a saloanelor.
Domnilor, sunt mult oameni care lucreaza zile intregi pe 650 lei, nu 1,5 ore ca doamna Mary.
Ea zice să mă duc la retuș peste o lună, eu cred că vom mai vorbi despre acest subiect.
Însă o întrebare nu-mi dă pace: Când știi ca e momentul să nu mai taci?
Eu cred că răspunsul e simplu: dacă simți că o să coste peste 500 lei… vorbește! Dacă e sub 100 lei… mai bine taci, că poate scapi ieftin.
În rest…. Ce să vă spun?
E posibil ca partea a doua a acestui discurs să apară după retușul sprâncenelor, fiindcă în viață e ca în jocul acela:
Angry birds reloaded!
