Jocuri pentru copiii mici

Incerc sa strang aici cat mai multe idei despre jocuri creative gasite prin carti, reviste, pe la teveu, pe forumuri sau chiar din cele experimentate pe odorul propriu. Ideea de baza este ca jocul este o activitate prin care copilasul invata sa descopere lumea, asa ca orice adaugire si orice propunere este bine-venita.

Surse: ww.copilul. ro; www.parinti.ro;

“Ghid practic pentru cresterea copilului pana la 5 ani”;

forumuri si discutii pentru/ intre/ cu mamici (www.copilul.ro);

  • Jocurile si jucariile nou- nascutului (0- 3 luni)

– jucarii care se pot tine usor in mana (zdranganele cu batz si bilutze);

– jucariile zgomotoase care emit sunete sau au inregistrate piese ritmice/ linistitoare de tipul caruselelor sau cele carora tragand de o sfoara, li se activeaza melodia;

oglinzi rezistente la socuri (cele speciale pentru copii, din folie subtire de aluminiu) il stimuleaza sa-si studieze propriul chip (desi nu realizeaza si nu-si recunoaste imaginea);

carticelele din material textil colorate sau cu pagini din materiale diverse ca textura;

jucarii care se pot prinde de glezna sau incheietura manutei- bratarele cu clopotei- de cate ori isi va misca membrele, atentia ii va fi atrasa de zgomot;

clopoteii de camera (muzica placuta pe care ei o fac la adierea vantului);

o esarfa sau batista colorata aruncata in sus si lasata sa cada incept pe capul si fata copilului;

cantecul de leagan; nu conteaza talentul vocal, ci mai degraba timbrul si tonalitatea vocii;

JOCURI:

Primele luni: (Activitatile dezvolta: constientizarea propriei imagini, abilitatea primara de a asculta, interesul copilului de a determina producerea sunetelor privind, stimularea vizuala, constientizarea faptului ca miscarea poate genera un raspuns)

miscarea partilor corpului:  parintii trebuie sa ajute bebelusul sa-si miste capsorul pe ambele parti pentru a constientiza existenta lor, sa-l urmareasca daca poate strange degetul mamei (stransul pumnisorului e un reflex), apoi sa-si miste bratele, piciorusele si laba piciorului. Pentru a se simti mai confortabil, bebelusul poate fi infasurat intr-o paturica/ cearsaf, caci a stat chircit 9 luni in uterul mamei. Bebelusul trebuie atins cu blandete, trebuie sa i se vorbeasca pe un ton calm, sa i se cante sau sa asculte muzica pentru a i se stimula auzul.

reactia la lumina: bebelusul va intoarce capul spre lumina veiozei cand in camera e intuneric, sau cu ajutorul unei lumini poate fi determinat sa-si miscte capsorul in stanga si in dreapta;

miscarea unui obiect: bebelusul va fi stimulat sa urmareasca un obiect care a fost tinut fix in raza lui de vedere, apoi plimbat incet de la stanga la dreapta

miscarea in pat: i se atarna bebelusului un obiect colorat in rosu chiar deasupra ochisorilor si va fi miscat inainte- inapoi pentru stimularea urmaririi lui; un obiect stralucitor din aluminiu miscat; un clopotel care va fi scuturat, bebelusul urmand sa schiteze intinderea manutei spre el; schimbarea pozitiei copilului (de pe spate pe burtica si invers, la un capat sau altul al patutului);

–  oglinda si pendulul: bebelusul se va privi in oglinda, va ganguri sau se va intinde spre ea, iar mamica ii va spune pe nume pe un ton vesel; un fir de ata cu un obiect mai greu in capat va fi impins inainte si inapoi, bebelusul urmarindu-l.

mingea confectionata din ciorap: intr-un ciorap vechi se pun diverse resturi de materiale; mingea il va stimula sa urmareasca miscarea ei inainte si inapoi, dar si s-o atinga. Activitatea initiaza coordonarea ochi- mana, dezvolta constientizarea miscarii unui obiect, imbunatateste simtul pipaitului si este un stimulent pentru miscarea ochi- mana.

–  reactia la zgomote: un clopotel sau o zornaitoare vor fi agitate si se va urmari reactia copilului; zgomot in stanga, zgomot in dreapta, in fata copilului pentru a-l stimula sa-si intoarca capsorul si sa atinga obiectul. Activitatea constientizeaza ascultatul si dezvolta coordonarea ochi- mana si asociatiile, recunoscand directia din care vine zgomotul;

perceptiile: bebelusul e asezat cu fata in jos, iar parintele ii vorbeste, copilul incercand sa-si intoarca fata in directia zgomotului; zgomot in stanga, in dreapta (nu si in spate, caci nu poate vedea); intoarcerea bebelusului si repetarea activitatilor; intinderea bratelor bebelusului, picioarelor, punerea laolalta a manutelor copilului pentru constientizarea lor.

comunicarea cu copilul, intelegandu-l de ce plange, ce activitati ii plac mai mult, ce joculete invatate anterior ii plac mai mult, ce obiecte il atrag; comunicarea trebuie facuta cu voce calma, vesela, dar si grijulie,  protectoare, in functie de nevoile copilasului;

muschii in actiune: pe o paturica, bebelusului i se vor intinde manutele si piciorusele, el urmarindu-si membrele si ridicandu-si capsorul pentru a le studia miscarea; la raspunsul copilului i se va aseza o jucarie in apropiere, el incercand sa o atinga;

coordonarea ochi- mana: rostogolirea unei mingii pe de-a lungul si de-a latul pieptului, el urmarind mingea sau incercand sa o atinga;

observarea diferitelor chipuri: bebelusul va fi lasat sa-si admire chipul intr-o oglinda (sau una incasabila), i se va spune numele, apoi oglinda va fi acoperita cu o bucata de hartie; descoperind oglinda progresiv, mama poate spune “cucu- bau, il vad pe …”, copilul imitand mimica adultului; in timp ce studiaza inca oglinda, mama isi va acoperi chipul apoi si-l va dezvalui treptat, repetand “cucu- bau, il vad pe …”

–  observarea fetei: pe o coala va fi desenata o fata zambitoare; copilul va privi foaia, apoi va fi intoarsa pe partea goala, si iarasi cea desenata, spunand succesiv “cucu, bau” pentru ca bebelusul sa constientizeze existenta unei fete si a spatelui unui obiect; repetarea “cucu- bau” prin ascunderea fetei mamei cu propriile maini;

  • Pentru copiii de 3- 6 luni:

jucarii din cauciuc moale pentru stimularea/ calmarea eruptiei dintisorilor (se pot pune in frigider, racoarea calmandu-i durerea. Nu in congelator, poate face rosu in gat!);

centru de joaca– special cu paturica/ salteluta de joaca si suport pentru agatarea jucarelelor;

animale de plus sau textile moi si pufoase, frumos mirositoare (fara ochi din plastic, cozi stufoase, par artificial, sfori sau panglici ori parti detasabile care pot fi usor inghitite)

carti cu poze ce reprezinta fetze, obiecte sau animale; carti cu poezii/ text si imagini mari;

povestile citite seara la culcare calmeaza si relaxeaza copilul; la fel si cititul, cantatul si vocea mamei;
– jucarii care emit sunete in timpul miscarii si pe care copilul le poate manui usor;
paturici, pernite si cuverturi cu imprimeuri de animale, covorase cu impreimeuri;

JOCURI:

  • Pentru copiii de 4- 6 luni:

stimularea olfactiva– prin prezenta copilasului in bucatarie, alaturi de mama care gateste, poate mirosi diverse condimente, ierburi aromatice sau sa manevreze obiecte banale pentru noi, dar foarte curioase pentru el (un morcov curatat, o bucata de mar, de para, patrujnel, castravetele etc); alimentele spalate si curatate pot fi introduse fara grija in gurita; aftershave-ul taticului si crema mamicii sunt mirosuri cu care copilul s-a obisnuit inca de la inceput, deci mirosul lor ii este familiar;

baloane de sapun– un tub cu apa samponata poate face minuni, copilul privind baloanele si incercand sa le atinga;

joaca de-a prinselea, de-a v-ati ascunselea dupa o perna, furatul unui pupic sau tachinarea copilului printr-o repriza de gadilat;

numaratul porcusoruilor: numaratoarea degetelor de la picior cu o poezie sau o idee despre fiecare;

statul pe burtica– asezarea copilului pe pieptul sau abdomenul mamei;

copilul zburator!– ridicarea copilului (doar dupa ce-si poate sustine capul) sau aruncarea lui la distanta mica (5- 10 cm) si prinderea rapida, insotita de pastrarea contactului vizual si acompaniamentul vocal (opa sus!); ridicarea copilului prin flexarea picioarelor si asezarea lui pe gambele mamei/ tatalui;

JOCURI:

o mai buna perceptie a mainilor: cu copilul pe genunchi sau pe o paturica, parintele bate rar din palme, pe ritmul uneo poezioare: “Brutarule, bate aluatul, placinta prepara/ Acuma, degraba, nu pan’ deseara!/ Invarte-l, framanta-l, fa-i semn cu ce-ti vine/ Si pune-l in cuptor pentru copil si pentru mine!”. In loc de “copil” se poate rosti numele lui, pentru captarea atentiei. Jocul dezvolta capacitatea de a asculta, aduce o constientizare mai mare a existentei mainilor, mareste cosntientizarea ritmului si rimei, dar si a simtului observatiei;

perceptia degetelor de la mana: parintele tine mana stanga a copilului, atinge degetul mare si i-l prezinta: “acesta este degetul mare!”; la fel cu toate celelalte; apoi, intreaba: “unde-i degetul mic?” si arata ambele degete mici de la ambele maini. Se poate folosi urmatoarul joculet:

“Unde-i degetul mare? Unde-i degetul mare?

Iata-ma-s! Iata-ma-s!

Cum iti merge azi, domnule?   – degetul mare de la mana stanga

Fooarte bine, multumesc!        – degetul mare de la mana dreapta

Ascunde-te!                                    – degetul mare al mainii stangi

Ascunde-te!”                                 – degetul mare al mainii drepte

Jocul dezvolta capacitatea de a asculta, simtul observatiei, constientizarea asocierii degetelor cu anumite cuvinte, constientizarea individualitatii degetelor, dezvolta constientizarea conceptelor stanga- dreapta.

– perceptia degetelor de la picioare: atingand degetele piciorului drept, se recita urmatoarea poezie:

“Porculetul asta mic s-a dus la piata (se atinge degetul mare)

Porculetul asta mic a ramas acasa (se atinge urmatorul deget)

Porculetul asta mic a mancat o fripturica (urmatorul)

Iar porculetul asta mic nu a avut parte (altul)

Porculetul asta mic a plans “Guit, guit, guit” totdrumul spre casa!”

Se spune poezia de mai multe ori

  • Pentru copiii de 7- 9 luni:

“de-a v-ati ascunselea” sau clasicul “cucu! bau!”– cu o paturica/ cearsaf se acopera fata mamei sau a copilului; jocul se poate desfasura in casa, copilul fiind stimulat sa se deplaseze in cautarea mamicii (atentie la sperietura de regasire!)

“atinge, prinde si arunca!”– daca va avea un obiect in manuta, copilul il arunca sau il loveste de masa/ podea; cu doua obiecte, copilul le va lovi unul de celalalt sau de masa, le schimba unul cu celalalt; il vor atrage obiectele care fac zgomote speciale, dar si cele din metal (lingurite, clopotei, cutii goale etc); va remarca diferenta intre texturile obiectelor sau intre temperaturile lor;

–  “aprindem/ stingem becul”; jucariile cu butoane luminoase sau sonore il incanta foarte mult, la fel si intrerupatoarele (va realiza ca poate controla lumina din casa); preferate sunt si telecomenzile, telefoanele mobile sau alte obiecte cu butoane si lumini;

“cursa cu obstacole”–  pernele, lenjeria, cartile sunt obiecte care la varsta aceasta pot fi surmontate;

“joaca cu mingea”– mama rostogoleste mingea spre copil; cu timpul, acesta va fi invatat sa inapoieze mingea tot prin rostogolire (ideale sunt mingiile cu clopotei in interior!)

JOCURI:

  • Pentru copiii de 10- 12 luni:

“la drum!”– copiii care incep sa invete sa mearga singuri sau sustinuti de parinti vor fi incurajati in acest demers, plimbati prin casa sau in afara ei; obiectele asezate la o oarecare departare de copil ii vor stimula dorinta de a ajunge la ele; incurajat si stimulat prin laude si strigate de bucurie, copilul va exersa dupa varsta de un an primii pasi in fuga;

“citim imagini” din cartile cu poze: copilasul va fi incantat sa numeasca obiectele, sa explice ce vede si chiar sa le vorbeasca (dupa propriul cod lingvistic, evident!)

” golim/ umplem cutia”– copiii adora sa scoata obiectele din anumite locuri si sa le rearanjeze (chiar si din geanta mamei); jocul “la groapa cu nisip”, umpland si golind recipientele

– “imit-o pe mama!”- copilul va fi incurajat sa imite silabe, sunete sau cuvinte, dar si vocea subtiata sau ingrosata; copilul va fi incurajat sa cante alaturi de mamica lui (refrenul este preferatul lui, mai ales cel cu “tra, la, lalala”);

joaca la baie (doar dupa ce copilul poate sta singurel in fundulet):  ratuste, jucarii plutitoare, masinute si buretei. nu trebuie lasat nesupravegheat nici pentru cateva secunde

JOCURI: