Roadele toamnei
Am cules via azi cu piticotul. Avem vreo doua plante intinse pe gard in partea din spate a gradinii si m-am mirat ca am putut recolta un castron de plastic de 2 litri. Piticotul nu a fost fare fericit sa manance struguri, insa a fost receptiv la excursia spontana, mai ales ca toata ziua a plouat si nu ne-am miscat din casa pana pe la orele 5 dupa- amiaza.
Incetase ploaia, tati nu era amator de plimbarea minunii in parc sau pe bicicleta, asa ca mami si-a asumat aceasta dubla responsabilitate: scos copilul afara si scapat de cuiul cu strugurii.Tot vroiam sa-i culeg de vreo doua saptamani, dar am amanat momentul, caci nu-s chiar ai nostri: suntem simpli chiriasi, abia am platit doua chirii si ma bucur de fructele pe care le-au sapat si ingrijit altii! E drept ca am plantat niste flori in gradina, dar m-am simtit ciudat sa beneficiez de proprietatea altcuiva!
Baiatul meu a mesterit in schimb la aracii viei, a dat jos vreo doua frunze degerate si m-a ajutat sa duc in spatele gradinii cateva coarde rupte si cazute. Pe urma nu l-a mai interesat gradinaritul si a inceput sa imprastie frunzele pe care le adunasem intr-o gramajoara. Avem in curte un visin (cred ca-i visin, dupa frunze) care in trei zile s-a dezgolit si si-a imprastiat camesile peste bulbii mei adormiti de branduse. Sper sa le tina cald, sa le ocroteasca pana la primavara!