Cinderella
Am vazut “Cenusareasa” la Opera Brasov- o poveste emotionanta, adaptata frumos. Un spectacol pentru parinti, bunici si copii, dar mai ales pentru copilul din fiecare adult. Cenusareasa asta nu si-a pierdut pantoful, iar zana nu era de sex feminin, insa emotiile si transa in care am intrat mi-au adus aminte de cartea de povesti nemuritoare a copilariei.
Un spectacol frumos si ccurat. Fara adaptari aiuristice; fara varsta si fara glas am ramas dupa incheiere. Printul isi schimba hainele cu valetul si o vede pe Cenusareasa, se indragostesc si la sfarsit se casatoresc, dupa ce regaseste bratara geamana pe care ea i-o daduse ca zalog!
Simplificata, povestea transpusa pe scena nu-si pierde savoarea, iar jocul teatral al corului, al sopranelor si baritonilor e de mare efect. Am vazut copii care nu aveau rabdare intre acte. Vroiau sa vada ce se intampla mai departe, mai ales ca povestea din fata ochilor era alta decat ceea ce stiau ei. In asta a constat si succesul, cred! Oricum, foarte frumos si foarte bine interpretat!
P.S: 3 saptamani au baietii mei program singuri- singurei in casa! Mi-am luat bilete pentru inca doua spectacole: “Vanzatorul de pasari” si “Don Pasquale”. Ma bate gandul sa ma duc si la “Frumoasa din padurea adormita”, ca sa reintalnesc copilul din mine!
P.S.2: nu-s o “pretioasa” sau vreo figuranta! Ultimul film la care am fost e “Shrek 2”, iar biletul de intrare stiu ca era mai mult de 15 lei decat e la Opera. Spectacolele sunt in italiana (majoritatea, caci Verdi, Rossini si Donizetti sunt italieni). In partea de sus a scenei se proiecteaza traducerea, asa ca toata lumea intelege despre ce e vorba. E ca un film captivant, doar ca totul e live si vibratia salii o simti pe viu. Inainte de a ajunge la Opera, aveam impresia ca acolo se duc doar domnisoarele batrane si profii universitari ori oamenii care vor sa afiseze un aer cult. Ce gandire ingusta! Poate merge oricine s-a saturat de ziare pline de pitzi, de emisiuni cu pseudo- vedete sau talk- show-uri care dezbat aceleasi teme, oricine nu are chef sa citeasca o carte sau cine vrea sa se destinda. Eu merg la Opera pentru ca-mi caut motivatie sa nu ma duc la aerobic!
3 Responses to “Cinderella”
By TheBride on Oct 8, 2010
Nici mie nu-mi place la aerobic:) Da’ poti incerca sa te apuci de kendo. E un club foarte bun in Brasov, cu multe fete:P
By lore on Oct 9, 2010
ai vreo idee de adresa sau vreun www?
nu stiu ce-i aia kendo si uitandu-ma la blogul tau am impresia ca-i o sora de-a lui karate, da’ nu ma deranjeaza.
problema mea e sa ma lase instructorii nitel in apele mele, ca mi-e greu sa fac fata unui antrenament dupa ce 2 ani nu m-am prea miscat. Aerobicul e distractiv, dar mi se pare ca fetele alea prea au impresia ca se prabuseste tavanul daca un cursant e mai moale! In fine, daca tati e incantat sa stea cu copilul 3 ore pe saptamana cand ma duc la un spectacol, va fi incantat sa auda ca ma duc la o sala, sa fac miscare! Recunosc: tre’ sa slabesc, dar nu-mi gasesc motivatie! Sportul ar putea fi o motivatie serioasa si o ocupatie constanta. Curele de slabire ma deprima.
By lore on Oct 9, 2010
Greseala mea! M-am uitat inca o data cu atentie la lista cluburilor si am gasit detalii din brasov. Nu arata a karate, ci a lupte de samurai. In fine, nu spun “nu” hotarat!