Vulpea
D.H. Lawrence
Doua prietene: Branford si March iau in grija o ferma. Amandoua sunt trecute de prima tinerete (spre 30 ani), Branford mai in varsta, ambele nemaritate, dar impacate cu soarta de viitoare fete batrane. Se hotarasc sa tina o ferma de pasari.
March era “barbatul” fermei: se ingrijea de taierea lemnelor, mici reparatii ale gardurilor; chipul ei era al unei femei placute, dar statura si corpul ii dadeau o aparenta masculinitate a gesturilor. Branford, desi vesnic nervoasa, avea un suflet cald si generos, iar March, desi vesnic distrata, era foarte marinimioasa si muncitoare.
Pasarile ingrijite de cele doua femei aratau destul de bine, dar se imbolnaveau tot timpul de boli ciudate. In plus, de la o vreme o vulpe le dadea si mai multe batai de cap, caci le fura gainile de sub nas. Deznadajduite, faceau de paza cu randul pe langa gaini, inarmate cu o pusca de vanatoare.
March era foarte visatoare si ramanea ore in sir privind padurea. O data, aplecandu-si privirea, vazu vulpea, care era cu botul aplecat, amusinand gainile, dar cu ochii ridicati. Ochii salbaticiunii se uitau fix in ochii Marchei, electrizand-o, controlandu-i emotiile si generandu-i o neliniste ingrozitoare. March realiza atunci ca vulpii nu-i este frica de ea, ci o cunoaste si ignora inclusiv pusca de care femeia, ca paralizata, nu-si aducea aminte.
Cand isi veni in fire, March vazu vulpea saltand in graba spre padure. Inutil sa incerce s-o impuste! Se duse s-o caute in padure, dar renunta la cautarile ei cand auzi glasul Branfordei strigand-o.
Intr-o seara, pe cand femeile se pregateau de culcare, apare un tanar care se recomanda ca nepotul celui care le vanduse ferma. Nu avea mai mult de 20 de ani si revenise din Canada, unde muncise.
Baiatul le privea pe cele doua femei viu, cu salbaticie, iar March realiza ca are aceeasi privire magnetica, asa cum avea si vulpea. Pentru ea, el era vulpea.
Pentru ca nu are unde sa ramana peste noapte, este gazduit de cele doua femei in camera oaspetilor. Si acolo ramane o bucata de vreme, ajutandu-le la micile lor treburi in jurul fermei si de cele mai multe ori pierzand ore intregi in padure, in cautarea vulpii sau a altor salbaticiuni.
Dupa o vreme, tanarul (Henric) se indragosteste de March si o cere in casatorie, fortand-o sa accepte mai mult inconstient. Acesta este un motiv de cearta intre cele doua femei care realizeaza ca se pot dispensa de ajutorul lui. Tanarul trage cu urechea la discutia nocturna a celor doua femei, dupa care ia pusca si pleaca in padure, unde reuseste sa impuste vulpea.
Vazand ca este alungat, tanarul se hotaraste sa plece.
Dar nu pleaca, decat dupa ce-i smulge femeii o noua promisiune: se vor casatori dupa Craciun. Merg la ofiterul starii civile, isi anunta evenimentul, dupa care el pleaca in tabara militara, unde primeste la scurt timp o scrisoare, in care March regreta si-si retrage promisiunea facuta.
Necajit, Henric obtine o invoire si pleaca spre gospodaria femeilor, pe care le gaseste in compania parintilor lui Branford. March incerca sa taie un copac, iar Henric ii sare in ajutor, dar copacul cade intr-o directie gresita si o ucide pe Jill Branford.
Ultimul obstacol impotriva casatoriei lor este inlaturat, asa ca cei doi se casatoresc.