Bombonci, bandanci
Odorul propriu are limbajul personal pe care doar mami si tati il inteleg, desi are 3 ani si jumatate, iar bunicii intreaba de fiecare data daca a inceput minunatia sa vorbeasca. Mic ghid:
– “bombonci” sunt bomboanele;
– “bandanci” sunt bananele;
– “bandonci” sunt baloane;
– “bandanj” e bandajul;
– “macinci” e masina;
– “bibinci/ bindinci” e biberonul;
– “tubudi” e de azi o scandura;
– “pininai” desemneaza desenele animate “Timmy Time” pe care presupun ca le viziona la gradinita particulara pe care a frecventat-o pana in martie 2012, caci venise acasa cu “pininai” caruia nu-i gasisem nici un corespondent in lumea noastra de adulti;
Spune cu ajutor poezii si canta in limbajul lui special, ii plac desenele animate de pe Disney Junior si cere politicos lucruri- cu “mami, te ooog, da-mi tuc” (asta-i sucul).
Ramasi singuri acasa, incarc sa-l invat poezii pe care sa i le spunem lui tati la intoarcere, dar nu mi-ar placea sa-l pun sa presteze de cate ori vin oameni la noi, asa cum se obisnuia in copilaria noastra sa se mandreasca mamele.