Reintregirea familiei
Miercuri am avut examenul, joi am dormit si ne-am odihnit, iar vineri am plecat dupa copil. Planul initial era sa-l luam luni sau marti, dar ma simteam inutila. In plus, odorul a plans o noapte intreaga de dorul meu si-al lui tati. Da, isi amintise de noi si 8 ore a intrebat continuu: “U mami? U tati?”.
Am ajuns in creierii noptii (pe la 1:30- 2) si l-am pupicit pana s-a intors cu funduletul la mine. Apoi l-am imbratisat si am dormit pana inspre dimineata, cand a cerut ceai si s-a bucurat de revedere: desi adormit, m-a pupicit si m-a imbratisat. Apoi a adormit fericit, strangandu-ma in brate din cand in cand.
A doua si a treia zi ne-am pupat si ne-am tinut in brate, ne-a tinut sub supraveghere si ne-a urmarit peste tot. Mamaie si tataie nu mai erau interesanti, desi i-au facut orice moft si l-au tinut in brate ca pe printisorul mostenitor.
Am plecat marti dimineata inspre Bucuresti. Eu si odorul am ramas la vara-sa (piticoata cea motata de aproape un anisor), tati a rezolvat treburi, iar pe la ora somnului de frumusete ne-am imbarcat inspre Brasov. S-a trezit pe la Predeal, apoi a urmat programul obisnuit: desfacut bagaje, pornit masina de spalat, luat cina in familie, ceaiul, laptele si nani!
Uf! Ce luna plina de evenimente!